Ecolalia și copilul mic: ce e OK și ce nu, după vârstă
„Mami, vrei niște apă?" — întreabă copilul, dar fără să aibă nevoie de apă. Doar repetă întrebarea pe care i-am pus-o eu acum 5 minute. Asta e ecolalia. La copii mici, e adesea normală. Dar contează vârsta și forma în care apare.
Ecolalia înseamnă repetarea cuvintelor sau frazelor altora. Există două tipuri: imediată (copilul repetă ce tocmai i-ai spus) și întârziată (copilul repetă fraze pe care le-a auzit acum câteva ore/zile, uneori din desene animate).
Între 1-2 ani, ecolalia este o etapă normală în achiziția limbajului. Copilul "împrumută" structuri pe care le aude ca să învețe gramatica și să exerseze articulația. Dar dacă ecolalia persistă semnificativ după 3 ani — sau dacă copilul folosește MAI MULT ecolalie decât limbaj propriu — e momentul unei evaluări.
Când să te îngrijorezi
- După 3 ani, copilul mai mult repetă decât exprimă
- Folosește ecolalie întârziată pentru cereri (în loc să-ți spună „vreau apă")
- Nu pare să înțeleagă ce repetă
- Asociez asta cu evitarea contactului vizual sau alte semnale
- Vorbirea propriu-zisă (când există) e foarte limitată
Ce să faci înainte de evaluare
Notează 1 săptămână: când apare ecolalia, ce tipuri (imediată/întârziată), în ce context, cum reacționează când îl întrebi „ce vrei tu?". Apoi vino la o evaluare logopedică și/sau psihologică — combinația contează, pentru că uneori ecolalia e parte dintr-un tablou mai larg (spectru autist).
Etichete